Gropi de sezon si intrebari capcana

In ultima saptamina am constatat o inmultire fara precedent a gropilor de pe strazile din oras. Acolo unde acum 3 zile nu era nici o groapa, acum au aparut destul de multe (Str. Sf. Andrei, Sos. Nationala, Sararie...). Curios este faptul ca in ultimele zile nu a nins si vremea a fost destul de calda. Motivul aparitiei gropilor il stim cu totii: nisipul, aruncat cam prea din belsug pe strazi pentru a contracara efectele zapezii/poleiului. Si aici, autoritatile se zgircesc inutil. In loc sa dea cu clorura, precum in toate tarile civilizate, se da cu ieftinul nisip. Insa socoteala finala cred ca duce la cheltuieli in plus. Nisipul ramine pe strazi mult timp si erodeaza lent asfaltul, apar gropi pentru astuparea carora se cheltuie alti bani. In plus, dam cu nisip si cream mizerie. La fel si cu acel chit pentru protejarea trecerilor peste liniile de tramvai. In Alexandru acel chit si astazi rezista, dupa citiva ani. La alte treceri nu s-a mai dat si se asfalteaza anual (unde se asfalteaza, vezi trecerea peste linia de tramvai de linga podul Cantemir, uitata), caci asfaltul cedeaza si trebuie reluata treaba. Un astfel de chit ar trebui pus si pe str. Elena Doamna, sectorul dintre Europa si Tg. Cucu. Acolo trebuie decapat complet asfaltul dintre linii, refacut si pus chit. La fiecare 3 luni observ ca se plombeaza acolo. O cheltuiala facuta cu cap poate avea efecte benefice pe termen lung. In fine, problema generala a gropilor de pe strazi trebuie abordata prin renuntarea o data pt todeauna la "clasica" plombare. Plombam, dupa 6 luni plomba sare, iar plombam, apar denivelari si tot asa. Cheltuielile sunt pe masura. Trebuie facuta o decapare pe cel putin 1 mp, tasare, apoi asfaltare la nivel. Cheltuim putin mai mult, insa nu mai actionam in acel loc cel putin un an. Totul se rezuma de fapt la o cheltuire mai eficienta a banilor.

O alta chestiune tine de felul in care refac strazile diversele companii de utilitati. Inca nu am vazut o astfel de companie care sa aduca strada exact la nivelul in care se afla inainte de "interventie". Totul se face de mantuiala, in bataie de joc, fara tasare, cu material de calitate slaba, astfel incit acolo unde vedem ca se incep lucrari putem sti sigur ca nu va mai fi la fel ca inainte. Oare primaria nu poate face verificari la fata locului? Nu se pot da amenzi?

Mai jos, urmarile "campaniei" de plombari. Societatea Citadin cheltuie, exact cum avertizam mai sus, banii degeaba. Puteam face un concurs cu intrebarea: care plomba rezista mai mult? Ca bonus: 1. imagini cu "cum se asfalteaza un trotuar", fara borduri si cu asfalt de proasta calitate/rezistenta si 2. imagini dintr-un parc pentru copii si intrebarea: v-ati lasa copilul sa se joace intr-un astfel de loc? Nu va mai ofer imagini din celelalte unghere ale parcului, pentru ca veti ramine cu un gust amar (mizerie crunta, banci rupte...). Undeva mai jos scriam ca nu e nevoie sa se faca alte parcuri pentru copii, ci sa se intretina cele existente. Toate imaginile sunt din zona Cantemir - Sos. Nationala.
Concluzia finala: societatea Citadin are nevoie de putina curatenia, caci asa nu se mai poate!!!



















































































































Vezi si:
http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/masini_distruse_pe_drumul_cu_gropi_din_bucium_171969.html

Intersectiile, indisciplina, solutii

Ieri, in Ziarul de Iasi, se punea problema, din ce in ce mai grava, a traversarii intersectiei pe rosu. Situatia se datoreaza de fapt introducerii unui timp de galben destul de generos la intersectiile semaforizate. Cind soferul stie ca are doar 30 de sec. pentru a trece (sau chiar mai putin), iar din acestea 6 sau 7 sunt pe galben, fiti siguri ca majoritatea vor forta si vor trece. Cred ca un timp de 4 - maxim 5 sec. pentru galben este suficient. Dupa ce se va lua aceasta masura, solutia calmarii soferilor indisciplinati este simpla: camerele video. Acestea ar trebui plasate cu predilectie in zona intersectiilor, cu supravegherea fluxurilor de masini. Toti cei care trec la ultima secunda sau chiar pe rosu trebuie inregistrati si amendati (ar veni bani la buget). Ca avertizare, cu 50 m inainte de intersectiile cu camere ar trebui puse semn mari care sa prezizeze: "Atentie soferi ! Intersectie monitorizata video". Cu siguranta, numarul celor care forteaza culoarea semaforului s-ar reduce simtitor.

In ceea ce-i priveste pe cei care intra in intersectie pentru a vira la stanga, insa schimbarea culorii semaforului ii face sa ramina blocati in mijloc, solutia e iar simpla si des avansata de specialisti: crearea unor benzi de pre-semnalizare stanga. In unele intersectii, aceasta banda este foarte necesara. Citeva exemple imi vin intamplator in minte: intersectiile B-dul Pacurari / Fundac Muntenime, Sos. Nicolina / Aleea Rozelor si B-dul Socola / N. Iorga. La prima (Moara 1 mai) si ultima (aproape de P-ta Nicolina), este de recomandat chiar schimbarea semaforizarii, cu introducerea unor timpi speciali pentru cei care doresc sa vireze la stanga, caci acestia sunt numerosi. Astfel de benzi mai pot fi create si in unele intersectii secundare, nesemaforizate, pentru a incurca traficul. Astfel se procedeaza in majoritatea tarilor civilizate si nu cred ca trebuie sa dau exemple.

Completare:

Din Ziarul de Iasi, aflam ca la intersectia din Piata Eminescu se va largi o banda pentru a usura accesul in intersectie. Asa cum spun si cei care posteaza comentarii, acea banda ar trebui sa fie nu numai pentru cei ce doresc sa vireze spre Rapa Galbena, ci ar putea avea verde intermitent pentru toti cei ce doresc sa mearga spre G. Muzicescu. Iesenii sunt invatati cu verde intermitent si ar acorda prioritate celor ce vin dinspre Copou, mai ales daca exista si marcajele corespunzatoare (o alta problema in intersectiile noastre). Prin urmare largirea acestei benzi trebuie insotita de acest verde intermitent pentru Rapa Galbena si G. Muzicescu.
Pietonii nu au de ce sa fie revoltati, caci acest trotuar are cel putin 4 metri, fiind loc suficient pentru restringere.

De asemenea, sustin in continuare ideea extinderii cu o banda a intrarii pe Sos. Nationala in Podu Ros (pe partea cu blocul turn si Barbarossa). Acolo s-a pus un gard de protectie a trotuarului, insa s-a lasat un spatiu liber de cca. 6 metri. Se poate restringe trotuarul la 2-2,5 m. si adauga o banda, ce ar putea fi folosita pentru masinile ce intra sau ies in/din intersectie (preferabl pentru cele ce intra, caci aici se formeaza cozi de masini). Cu putina bunvointa, se poate!

Parcarile

Problema parcarilor este cunoscuta de toata lumea, atit de autoritati, cit, mai ales, de proprietarii de masini. Pe zi ce trece situatia se inrautateste, caci s-a ajuns ca la cca. 30.000 de locuri de parcare sa fie peste 100.000 de masini, deci pe un loc se "bat" cel putin 3 masini, in curind 4. Ce putem face? Primaria a tot avansat solutii, ce au ramas mai mult la stadiul de promisiuni. Mai nou, s-a inceput un proces de asa-zisa "licitare" a locurilor de parcare din preajma unor blocuri, acolo unde "au existat cereri". Cine nu ar vrea locul sau de parcare propriu? Nu cred insa ca aceasta masura reprezinta o solutie. In primul rind nu este una corecta. Sa zicem ca intr-un bloc locuiesc 40 de proprietari de automobile si in apropiere sunt doar 10 locuri de parcare. Cele 10 se inchiriaza potrivit actualelor (si birocraticelor) proceduri ale primariei Ce vina au ceilalti 30, ce nu vor avea unde sa-si tina masina? Ei nu vor adopta decit varianta parcarii masinii pe strada, trotuar, spatiul verde... uratind si mai mult orasul si incurcind circulatia tuturor. Si nici nu se string f. multi bani. Sa zicem ca se vor inchiria jumatate din totalul locurilor de parcare (15.000 de locuri) la 150 lei pe an. Se vor stringe 2,25 mil. lei. Asta in conditiile in care multi dintre "licitatori" nu se vor razgindi, caci unii isi cam gasesc locurile ocupate si vor renunta.
Din punct de vedere fiscal, mult mai atractiva si corecta mi se pare varianta ca TOTI proprietarii de masini din oras sa plateasca. Se poate decide in consiliul local o taxa de cca. 1 euro pe luna de autoturism, 2 euro de microbuz sau 3 euro de masina peste 3,5 t. Un proprietar de autoturism ar plati 12 euro pe an, cca. 50 lei pe an, ce s-ar putea achita o data cu impozitul la casa/masina. La cca. 100.000 masini s-ar stringe cel putin 5 mil. lei (50 miliarde lei vechi), o suma mai mare fata cit s-ar stringe prin varianta "licitatiei". In fiecare an acesti bani se pot investi in parcari etajate in cartiere. Pentru a lamuri publicul, o parcare etajata nu presupune mare lucru. Este o simpla structura, un schelet de beton, mai solida, caci trebuie sa sustina greutatea masinilor parcate. Este precum o casa "la rosu". Nu necesita finisari, doar o tencuiala sumara de efect la exterior. Stim ca la orice constructie trecerea de "la rosu" la stadiul de cladire finalizata, cu finisaje, face ca sumele cheltuite sa fie duble, prin urmare parcarile de acest fel s-ar ridica mai usor decit o cladire obisnuita. Daca sunt bani, ridicarea unui schelet de beton (parcare etajata) se poate face in 3-6 luni (vezi ritmul in care se ridica cladirile de la Palas). Chiar as invita un specialist sa faca un calcul de costuri pt. o parcare de acest fel, cu 5 niveluri, cu 60 de masini pe nivel. Daca Primaria s-ar tine de treaba, in fiecare an am avea cel putin o astfel de cladire gata (anul si cartierul). In zona centrala, locurile de parcare sa fie toate cu plata (cele de pe strada la un pret, cele din parcari etajate la un pret). In cartiere, acest serviciu sa nu se taxeze (indiferent de loc), in virtutea taxei amintite mai sus. Doar un numar de 10-25% locuri din parcarile etajate sa se dea aici cu abonament.
Va propun in continuare sa identificam locurile unde ar putea fi ridicate astfel de parcari. Cele din centru se cunosc: in spatele Primariei, in fata Policlinicii 1; as adauga una in spatele sediului Romtelecom, alta sub spatiul (parte din el) din fata Palatului Culturii. La renovarea Pietei Unirii s-a ratat sansa de a se face o parcare subterana, asa cum am intalnit sub multe din pietele centrale ale marilor orase ale lumii.
In cartiere. In zona Podu Ros, se poate ridica o parcare in spatele blocului ce are la parter birourile ING, EON sau RDS. In Tatarasi, se poate amenaja una subterana, pe 2 niveluri, sub partea dinspre str. Vasile Lupu a esplanadei Oancea. In Pacurari, pe locul actualei Piete Pacurari, ce oricum nu functioneaza. In Nicolina (dupa pasarela), pe terenul viran de linga paraul Nicolina (ce e drept nu cunosc statutul acestui teren). Astept si alte sugestii pentru cartiere.

Prin urmare, consider ca o taxa rezonabila generalizata la nivelul intregului oras va atrage fonduri pentru parcari. Primaria va avea bani si nu va mai putea invoca faptul ca "privatii" nu au dorit sa inceapa astfel de afaceri. Poate, pentru zona centrala, daca s-ar face prima astfel de parcare, s-a deschide apetitul si afaceristilor. Totul insa cu aplicarea unui regulament de parcare strict, pentru a nu ajunge in situatia din Bucuresti, unde parcarea etajata sta goala, iar trotuarele de pe strazile vecine sunt pline de masini. Situatia actuala a "licitatiilor" nici nu a adus multi bani la buget si a si creat animozitate intre locuitori.

Alte stiri:

Din Flacara Iasului aflam ca parcarea de la Victoria va fi concesionata prin licitatie publica. Motivatia acestei actiuni tine de lipsa de rentabilitate a acestei parcari, administrata pina atunci de DAPPP a Primariei. Nu stiu cit de nerentabila este aceasta parcare, ce are o situare centrala si este foarte frecventata. Mai degraba este prost administrata. In calitate de cetatean sunt dispus sa platesc taxele, insa de multe ori mi s-a intamplat sa parchez acolo si sa nu fie nimeni la intrare. Prin concesionare, Primaria se va asigura ca altii o vor administra mai bine dar si vor incasa mai multi bani (consecionarii, bineinteles). Suma modica pe care o va primi orasul nu cred ca va fi egala cu banii pe care i-ar fi putut incasa direct autoritatile daca si-ar fi facut bine treaba.

Cum parcăm

Este necesar un regulament al parcarilor la nivelul intregului oras, ce sa aiba prevederi precise. Parcarile trebuie marcate, iar cel care incalca liniile trebuie amendat in baza acestui regulament. De ce avem nevoie de asa ceva? Priviti mai jos si va veti lamuri cum se ocupa inutil spatiul in parcari, pentru ca soferii nostri din comoditate parcheaza in diagonala si ocupa cite doua locuri. Nu mai spun ca doua din masinile din imagine, cele cu zapada, sunt abandonate acolo de ani buni. Si ne mai plingem ca nu avem locuri de parcare. Cu putina "civilizare" se poate rezolva. Pentru asta insa trebuie atit reguli, cit si aplicare.

Proiecte Iasi 2009-2014

Pentru ca proiectele Primariei sunt cam sumare, va propun sa asternem pe hartie citeva proiecte viabile, necesare si realizabile pentru orasul Iasi. Pe primele le voi pune eu (intr-o ordine aleatorie), insa sunt deschis pentru orice sugestii. Nu ma supar daca autoritatile se inspira de aici.

Proiecte deja existente, inca pe hartie:
- aeroport
- sosea de centura
- amenajare zona centrala (str. Cuza voda, Lapusneanu)
- amenajare zona Ciric

Proiecte in lucru:
- modernizare transp. in comun
- modernizare strazi

Trafic

- regindirea traficului din oras, introducerea de sensuri unice pe strazile principale, dupa cum am sugerat deja aici. Crearea de benzi de preselectie spre stinga in marile intersectii din oras. Favorizarea transportului in comun (banda speciala pe bulevardele cu 3 benzi pe sens).
- punerea in aplicare a planurilor deja existente de conectare mai eficienta a cartierelor Dacia/Alexandru (pasaj Bancila), respectiv a cartierului Tatarasi (pasaj Chirila-hotel Europa, regindit) cu orasul.

Parcari

- parcari subterane/etajate in centru si principalele cartiere ale orasului. Taxa pe parcare generalizata la nivelul intregului oras (proprietarii de masini sa plateasca o taxa, pentru detalii vezi aici). Adoptarea unui regulament de parcare strict si aplicabil.

Transport in comun

- introducerea unui bilet unic pentru toate mijloacele de transport, indiferent ca sunt ale RATC sau ale firmelor private. Gindirea unui sistem eficient de decontare a firmelor private, pentru a sustine aceasta idee.
- regindirea unor trasee si a legaturilor cu zonele suburbane (introducerea de trasee complet separate de cele din oras)
- regindirea sistemului de tarife: pentru oras un tarif, pentru suburban alt tarif
- crearea unui/unor terminal(e) central(e) (Tg. Cucu, P-ta Independentei), unde sa se reuneasca mai multe trasee

Turism

- realizarea unui proiect de adaptare a zonei centrale (Stefan cel Mare-Independentei-Targu Cucu-Palat) la cerintele unui turism modern (este de preferat ca proiectul sa fie facut de specialisti straini). Refacerea cladirilor vechi din centru, a monumentelor istorice si a caselor memoriale. Introducerea unui sistem de informare si a unor semne de identificare clare a monumentelor; harti (inclusiv in engleza). Mobilier stradal adecvat. Toalete publice moderna. Promovare a orasului in mass-media si pe web. Realizarea in acest sens a unui parteneriat cu Palatul Culturii, Universitatea Cuza si Mitropolie, embleme ale orasului, dar si cu celelalte universitati. Modernizarea zonei Copou si a accesului spre monumente ca manastirile Cetatuia, Galata sau Frumoasa (situatia actuala este de neacceptat).
- inceperea si finalizarea zonei de agrement Ciric (inclusiv Venetia si zona verde), plus zonele Breazu si Bucium (amenajare promenada la Bucium).
- amenajare rezervatie deal Repedea (fara acces picnic)

Parcuri

- amenajarea ca parcuri municipale a zonelor verzi de pe dealurile Cetatuia, Galata, precum si a zonei deal Gradinari. Dealurile Cetatuia si Galata sunt sau vor fi in curind inconjurate de constructii, devenind astfel insule in interiorul orasului; este urgenta amenajarea lor (alei, scari acces, iluminat, banci...) pentru a nu deveni gropi de gunoi (tendinta existenta deja).

Spatii verzi

- adoptarea unui regulament municipal al spatiilor verzi. Nici un copac sa nu fie taiat fara aprobare (prevedere ce exista, dar e eludata deseori), iar primaria sa incurajeze/ajute asociatiile de proprietari sa-si amenajeze spatiile verzi dintre blocuri. Verificari periodice si amenzi pentru asociatiile ce ignora aceste prevederi.

Cartiere

- amenajare alei interioare, parcari; responsabilizarea asociatiilor de proprietari

Aplicarea legii

- alaturi de Politia comunitara, crearea unui corp de control adevarat, cu inspectori care sa petreaca mai mult timp pe teren si nu in birou. Sub-directii specializate pe inspectii spatii verzi, transport in comun, parcari. In orice oras, amenzile reprezinta o sursa de venituri.

Unele pot fi aplicate chiar din 2009-2010, altele sunt de amploare. Lista poate continua...

Strazi reabilitate

Iata cum arata o strada cu adevarat reabilitata. Poate edilii nostri vor lua exemplu. Si este vorba de... Debrecen, nu de Viena sau Paris.

La Iasi, aflam ca reabilitarile, ce e drept mai spre periferie, arata astfel.