Thursday, December 20, 2012

Deszapezirea la Iasi

Dupa acest episod de iarna, cu ceva zapada (insa nu ca anul trecut), eu unul nu m-as lauda cu felul in care a decurs operatiunea de deszapezire la Iasi. In nici un caz nu as lauda pe cineva, caci nu merita, fara nici o suparare. Si iata de ce (punctual):

- in afara de Sos. Pacurari la intrare in Iasi (aici e probabil meritul celor de la drumuri nationale), eu unul nu am vazut vreun bulevard sau strada principala din Iasi "la negru". Zapada inca e pe aceste strazi. Nu mai spun de parcarile de pa margine (sau de masinile blocate acolo, nu le vede nimeni? macar in aceste zone ar trebui date niste amenzi, practic aceste masini incurca circulatia).
- strazi importante (sa zicem Sos. Nationala de la Podu Ros la Podu de Piatra, Sf. Andrei, Eternitate, splai Bahlui) au vazut in treacat lama masinilor de deszapezire.
- strazile mici... nu exista!
- gheata este peste tot, desi ninsoarea a incetat de ceva vreme. De ce nu se da cu antiderapant in continuare? De ce se circula cu vitezele 1 si 2 in tot orasul? Nu se gindeste nimeni la poluare?
- utilajele folosite pentru deszapezire sunt antice. Inca folosim tractoare cu lama, inca aruncam nisip cu lopata din remorca? Mie unul mi-ar fi rusine cu astfel de utilaje in 2012! Singurele utilaje noi sunt acele tractorase pentru trotuare, ce trebuie... inmultite.
- pentru deszapezirea strazilor laturalnice, de ce nu se monteaza lame masinilor de la Salubris? Acest lucru le-ar facilita accesul si ar contribui si la curatirea acestor strazi.
- o bila alba ar fi faptul ca proprietarii de magazine si-au invatat lectia si, de frica amenzilor, curata in fata.
- in rest, multe din trotuare ori nu se mai cunosc, ori au devenit adevarate patinoare. Doar pe bulevarde am vazut trotuare curatate.
- numai sare si nisip? Clorura de calciu (ca si altele) nu exista? Macar pe trotuare sa se dea cu asa ceva, face minuni (vazut cu ochii mei pe alte meleaguri unde, fapt de neinchipuit la noi, la 5-6 ore de la oprirea ninsorii trotuarele si strazile erau uscate!). Daca aceasta solutie e scumpa (pe piata), de ce nu se angajeaza un inginer chimist, de ce nu se cumpara substantele componente si de ce nu se fabrica direct de Citadin? Ca doar nu avem de-a face cu cine stie ce reteta secreta? Ar fi si mai ieftin si s-ar vedea efectele imediat!

Postez in final o fotografie edificatoare de pe Sos. Nationala, zona magazinului Mercur Mary.


Bonus, o fotografie din aceeasi zona, dar cu o alee laterala, unde acelasi spatiu de trecere este impartit atit de masini, cit si de pietoni!


Thursday, December 13, 2012

SMS transp

Aflam din presa ca regia de transport a introdus o modalitate comoda si rapida pentru plata biletelor de transport in comun, buna mai ales pentru zonele unde nu exista statii de bilete, ca si pentru cei care folosesc doar ocazional mijloacele de transport:

"Re­­prezentantii regiei de trans­port au decis sa simplifice modalitatea de achizitie a biletelor prin SMS pentru cele trei trasee, pentru a veni in sprijinul solicitantilor. Bi­letul cu o singura calatorie cumparat prin SMS costa 0,45 de euro (echivalentul a 2 lei), si are o valabilitate de o ora din momentul in care cumparatorul primeste mesa­jul de confirmare. Acest mesaj va veni, potrivit oficialilor RATP, la circa 15-20 de secunde de la trimiterea SMS-ului, iar solicitarea trebuie facuta inainte de a urca in mijlocul de transport. Daca iesenii doresc sa achizitio­neze un abonament de o zi prin SMS, trebuie sa trimita litera A, de la „abonament", in mesajul trimis la numarul 7494. Costul abonametului de o zi cumparat prin SMS este de 1,5 euro cu TVA si va fi va­labil timp de 24 de ore. Acest sistem a fost implementat de doua zile la Iasi, pentru a le oferi posibilitatea calatorilor sa cumpere bilete la orice ora, dar si din statiile fara ghereta de bilete. Deo­camdata, pot fi achizitionate prin SMS doar bilete cu o calatorie si abonamente de o zi, valabile pe toate liniile.
Dupa prima zi de functio­nare a noului sistem de bilete prin SMS, oficialii regiei vin cu precizari. Astfel, iesenii care doresc sa-si achizitio­neze bilete RATP prin SMS pentru traseele prelungite, cum sunt 30b, 41b si 43c, pot sa trimita la numarul 7494 doar numarul traseului, nu si litera de dupa numar („30", chiar daca solicitarea este pen­tru „30b", de exemplu)."  sursa

Ideea este foarte buna si o sustin. Mai putin fericita mi se pare necesitatea introducerii numarului traseului pentru care se cere bilet prin SMS. Spun asta, din motive de eficienta. Sa zicem ca sunt in Copou si astept un mijloc de transport pentru Podu Ros. Am la dispozitie tramvaiul 1 si autobuzele 28 si 41. Ce fac, trimit SMS pentru traseul 1 si astept binevoitor sa treaca pe linga mine autobuzele care, poate, sosesc mai devreme in statie? Daca, dintr-un motiv oarecare, tramvaiul intarzie si astept 30 min. sau mai mult? Asta in conditiile in care biletul prin SMS e valabil doar o ora. In aceste conditii, personal, nu voi mai face greseala de a lua un astfel de bilet. Mai bine se putea cumpara biletul simplu, fara introducerea traseului, calatorul sa se poata urca in orice mijloc, avand o ora pentru calatorie. Simplu si eficient! Se putea lasa posibilitatea de a introduce un mesaj doar pentru cei ce doresc abonament de o zi.

Wednesday, December 5, 2012

Prea multe accidente


Aproape zilnic citesc in presa locala despre accidente. Nu are rost sa ofer vreun link, cu totii le-am vazut (unii chiar pe viu, inclusiv subsemnatul, un biciclist atins usor pe o trecere de pietoni de pe Sf. Lazar), sunt atotprezente. Accidente pe trecere, pe pasarele, pe alei, peste tot! Strazile orasului au devenit un pericol pentru toti, pietoni, soferi, majoritatea nevinovati, unii vinovati. Consecinta: vieti pierdute (la cimitir sau prin spitale), masini distruse, pagube materiale (inclusiv publice). Si totusi de ce am ajuns in aceasta situatie? Trecind peste soferii indisciplinati (care sunt peste tot), eu cred ca, in parte, responsabile indirect de aceasta situatie sunt si santierele nesfarsite din oras, care au dat peste cap atit circulatia rutiera, cit si... respectarea regulilor de circulatie. Santierul in sine nu are nici o vina, este bine ca se construieste in oras, problema o reprezinta faptul ca pentru multi soferi zonele cu santiere se transforma brusc in zone fara reguli. Degeaba sunt semne, nimeni nu le mai respecta, din dorinta de a ajunge la destinatie. Mergeti la Fundatie si veti vedea ca soferii care coboara din Copou nu mai respecta (nu toti) semnul de cedeaza trecerea care ii asteapta la intrarea in intersectie. Mergeti pe str. Moara de Foc/Silvestru si veti vedea ca soferii merg pe constrasens in zona santierului de la pasajul Bancila. Si exemplele pot continua. Pe de alta parte, bulevardele proaspat terminate au devenit piste de curse: str. Silvestru, sos. Pacurari, chiar b-dul Carol!
Dar si modul in care este gindita circulatia in intersectii favorizeaza accidentele. Lipsa culorii separate pentru virare stanga in majoritatea intersectiilor a transformat multe astfel de zone in terenuri de lupta. Este care pe care! Sa mai spun de cite ori am vazut soferi trecind pe rosu?  Sau citi soferi cred ca culoarea verde intermitent (pentru dreapta) le da prioritate?! Sa ii mai amintesc pe taximetristi (no offense)?
Toate acestea au facut ca indisciplina soferilor sa fie maxima. Si aici vin alte intrebari: unde sunt camerele video care monitorizeaza intersectiile? Nu par sa existe, desi ar trebui instalate cu prioritate in astfel de locuri. Unde sunt politistii? Eu unul ii vad destul de rar, de obicei dimineata prin Podu Ros, unde e foarte aglomerat. Inteleg ca sunt ocupati cu multe alte treburi, inteleg ca sunt putini la numar, insa deja problema a devenit cronica si punem in pericol viata cetatenilor. Realmente, imi fac griji pentru mine, familia mea si cei din jur.
Solutiile vin din cele spuse mai sus: o mai buna delimitare/marcare a santierelor ce sunt in desfasurare in oras; camere video in intersectii si in zonele sensibile; semafoare inteligente (vezi aici) pentru trecerile de pietoni/intersectiile cu probleme; noi sensuri giratorii; o mai vizibila prezenta a politiei pe strazi (inclusiv cu monitorizarea de la distanta a intersectiilor si a strazilor recent refacute); montarea (la primavara) de noi limitatoare de viteza (cu toate ca nu le agreez, le vad ca solutie pentru strazile care imbie la viteza). Siguranta publica este in joc, astfel ca nu trebuie aminata luarea acestor decizii.

Sunday, December 2, 2012

Sfaturi de iarna - conducere

Am sa postez aici cateva informatii foarte utile ce privesc conducerea pe timp de iarna (pe drumul national ce pleaca din Iasi spre Roman/Pascani, dar si in oras). Desi ma indoiesc ca soferii bolizilor care produc accidente pe banda rulanta vor citi vreodata acest text, am speranta ca el le va prinde bine macar celorlalti participanti la trafic, cei care incearca sa "abordeze" iarna soseaua cu precautie.
Textul nu imi apartine, il postez aici din bunavointa si cu acordul autorului, dnul Gabriel Mihaila (postat initial pe Facebook).


SFATURI DE IARNĂ (1)
 
Pentru că de acum încolo iarna nu ne mai poate păcăli şi ne putem trezi oricînd cu manifestările ei, cu fenomene meteorologice atît de variate de la o zi la alta, de la o oră la alta – ca unul care mai bine de 30 de ani din viaţă a coordonat activităţi de deszăpezire atît în zone montane cît şi pe meleagurile natale – îmi permit să vă dau cîteva sfaturi pentru aceia dintre dumneavoastră care conduceţi o maşină pe timpul iernii.
De la început trebuie să precizez faptul că circulaţia în oraş şi condiţiile meteorutiere diferă substanţial faţă de circulaţia în zona interurbană.
„Iarna nu-i ca vara!” a spus pe bună dreptate unul din înţelepţii neamului...Dacă vara fenomenele meteorutiere sunt oarecum constante şi nu se pot întîmpla instantaneu prea multe lucruri care să ne surprindă înafară de vreo ploaie torenţială însoţită de furtună care poate fi totuşi uşor observată şi prevăzută, iarna în aceiaşi zi, de la oră la oră, de la minut la minut chiar, fenomenele meteorologice au o dinamică atît de rapidă şi imprevizibilă încît dacă nu conştietizăm acest lucru putem fi surprinşi, iar asta ne poate determina să avem reacţii necontrolate cu consecinţe grave uneori.
Trebuie să ştiţi că într-o zi obişnuită de iarnă dacă vă deplasaţi pe o distanţă de 50 – 100 de kilometri, vă puteţi întîlni cu situaţii total diferite. Pentru a fi cît mai bine înţeles, am să exemplific şi vă voi spune că o deplasare de la Iaşi la Paşcani sau la Roman de exemplu, vă poate pune în situaţii total neprevăzute şi este bine să luaţi aminte asupra acestor sfaturi izvorîte dintr-o experienţă „de o viaţă”.
• Plecînd de la Iaşi şoseaua poate fi uscată iar vremea puţin ceţoasă în oraş. Temperatura, în jur de 1-2 °C. Cu cît ne îndepărtăm de oraş, unde temperatura exterioară este oricum mai mare decît înafară datorită concentrării pierderilor de căldură, deja de la METRO încolo - fără ca noi să percepem în interiorul maşinii – temperatura exterioară a scăzut la 0°C, sau chiar - 2°C. Ceaţa din atmosferă se depune pe carosabil şi îl umezeşte uşor, sau se transformă în chiciură şi se pudrează drumul. Acesta este un moment foarte periculos deoarece deja s-a format o peliculă invizibilă de alunecuş care micşorează enorm de mult aderenţa pneurilor. Pe traseu, şoseaua este traversată din loc în loc de podeţe şi poduri. Fiind curenţi de aer rece care circulă pe dedesupt, îngheţul umezelei sau a brumei se produce mult mai rapid decît pe restul şoselei unde temperatura înmagazinată în timpul verii în profunzimea fundaţiei menţine o diferenţă de 2-5 °C în plus. De la Leţcani, mergînd spre Tg. Frumos, observăm că începe să fulguiască...Porţiunea de la ieşirea din Leţcani pînă în Podu Iloaiei este un cîmp deschis, cu deal pe partea dreaptă cam 5 kilometri. Pe această porţiune de şosea există curenţi reci care circulă „ la rasul” şoselei şi care determină un îngheţ cvasiinstantaneu a umezelii ce se datorează topirii pojghiţei de zăpadă sub rulajul roţilor. Drumul este şi în aliniament şi sinuos, cu unele curbe în plan orizontal şi vertical. Nefiind zăpadă mare, iar drumul prezentîndu-se negru şi umed, în maşină avînd confort de căldură şi ambient, nu sesizezi că rulezi pe o suprafaţă glisantă. Ce, nu ai mai mers şi vara pe ploaie şi drum ud? Ei bine, asta este capcana! Trebuie să frînezi instantaneu şi ţi se întîmplă să o faci pe un podeţ, într-o curbă de 90° şi observi cu groază că nu poţi controla maşina. Te pierzi, apeşi mai tare frîna şi ieşirea în decor este poate cea mai uşoară urmare...
• De la Podu Iloaiei, ninsoarea se înteţeşte şi ninge cu fulgi mari şi apoşi. Mai mult o lapoviţă, dar îţi reduce substanţial vizibilitatea. Dacă nu conştientizezi acest lucru şi nu ai o vizibilitate perfectă la parbrizul tău, la lunetă şi retrovizoare, ai mari şanse să nu-ţi dai seama că după autobuzul din faţă pe care te pregăteşti să-l depăşeşti mai ete un TIR, iar în faţa lui o căruţă...Tu ai maşină tare, puternică, nu te temi şi intri în depăşire...Abia cînd dublezi vezi autocarul, TIR-ul şi căruţa...Din faţă percepi că se apropie un bolid ca al tău! Accelerezi la maximum, forţezi să intri în coloană, dar intri pe o mică porţiune de polei şi atunci nu mai ai ce face...
• Cu cît înaintăm spre nord, ninsoarea se înteţeşte. Întîlnim din sens opus utilaje cu lamă care împrăştie material antiderapant şi asta ne linişteşte oarecum. Este mai mult o iluzie, pentru că nici un utilaj din lume nu poate acţiona încît să aducă siguranţă maximă. Apoi, trebuie să cunoaştem că utilajele care acţionează au de regulă o rază de acţiune de circa 25 – 50 de kilometri şi nu putem şti cînd acestea au trecut în faţa noastră...E posibil ca utilajele ce noi le-am întîlnit să se întoarcă înapoi pe sensul nostru de mers abia peste 1-2 ore...Din acest motiv, zăpada pe care rulăm începe să devină din ce în ce mai groasă, are 2-3 cm, are 5-10 cm, ninge continuu abundent, a început şi viscolul, după Tîrgu Frumos, pe „creastă” suflă cu putere şi parcă ninge de peste tot: şi din cer şi din pămînt...E seară bine, suntem concentraţi să depistăm în faţă orice luminiţă care indică prezemţa unei maşini. Pe o asemenea ninsoare viscolită, nu sesizăm de la 30 de metri un camion rămas în pană pe şosea că i-a îngheţat nenorocitului motorina...E plin de zăpadă şi nu-i merg luminile. În ultima clipă frînăm brusc şi simţim cum ne fuge spatele undeva într-un şanţ...Circulaţia pe un astfel de timp nu trebuie să se facă cu o viteză mai mare decît a treia, iar a patra să fie doar de rezervă la o depăşire obligatorie, după care se revine la a treia...
• Am ieşit din Ruginoasa, sau din Strunga şi observăm că spre surprinderea noastră şoseaua pare uscată, iar ninsoarea s-a mai domolit. E drept, vîntul suflă puternic din lateral. Punem o frînă de verificare şi observăm că ţine. Accelerăm, că mai avem de mers destul şi nu trebuie să ne prindă noaptea. Întîlnim venind din faţă maşini ninse, cu zăpadă groasă pe bot, dar vedem şi utilaje grele cu lama ridicată care merg în sens invers cu al nostru.Ne simţim liniştiţi şi apăsăm acceleraţia. Urmează Trei Iazuri, succesiune de curbe, cu o curbă stînsă la dreapta. Luînd virajul degajat, ne trezim în faţă la 10 – 15 m cu un sul de zăpadă transversal drumului înalt de 50 – 60 cm. Din faţă, în acelaşi timp, luminile unei maşini care se apropie simultan. Instinctul te face să frînezi brusc speriat că iei în plin sulul de zăpadă care este mai gros pe partea ta. Înclini să furi spre ax, unde ţi se pare mai subţire, dar frîna şi virajul brusc te „agaţă” de cel care a venit din direcţia opusă...
• Rulezi pe şosea, e noapte, e viscol şi vezi în faţă un utilaj tip „solniţă” care împrăştie antiderapant. Are viteză relativ mică, e aliniament, cunosc bine drumul, nu-mi vine nimic din faţă, intru în depăşire. În acel moment, de pe discul rotitor al utilajului, un bulgăre îngheţat de antiderapant este proiectat în parbrizul meu, exact cînd am început dublarea. Nu mai văd nimic, calc brusc pe frînă şi iau viraj dreapta instantaneu. Instinctul de conservare. În cel mai fericit caz am ajuns în şanţ sau în gulerul de zăpadă lăsat de lame pe marginea drumului...În cel mai fericit caz.
• Pe ninsoare viscolită un strat de zăpadă îngheţată acoperă indicatoarele de atenţionare sau de obligativitate. Vizibilitatea scade uneori aproape brusc pe porţiuni de 50 - 500 de metri, cînd intri şi ieşi alternativ din nori denşi de ceaţă. Acum rulezi pe uscat, şi dai de o groapă sau denivelare în care s-a acumulat apă şi care a îngheţat, iar tu tocmai în acea secundă, ACOLO, trebuie să frînezi.
• Sunt zile calde de iarnă în care în loc să ningă, plouă mocăneşte. Afară, temperatură de 4-5°C. Habar nu ai că la 1 km în faţa ta există un coridor parşiv de curent rece care scade temperatura brusc la 0 grade. Ploaia care cade mărunt îngheaţă instantaneu pe parbriz, dar şi pe şosea. Observi dintr-o dată că ştergătoarele nu mai „usucă” şi încep să alunece pe o pojghiţă de gheaţă. Se încarcă din ce în ce mai tare şi te chinui să străpungi cu privirea sticla şi gheaţa. E cel mai criminal fenomen natural, practic de neanihilat. Se numeşte POLEI GENERAL. Se formează instantaneu şi pînă la a se interveni durează de obicei cel puţin o jumătate de oră – timp în care tamponările se ţin lanţ. Trebuie să ştiţi că o Bază de Deszăpezire este la circa 30 – 40 de kilometri distanţă una faţă de alta. Din momentul alertării se încarcă utilajul preţ de 10-15 minute, iar apoi deplasarea pînă în zona semnalată îi mai ia maşinii încă cel puţin o jumătate de oră, în funcţie de distanţa pînă la Bază. Şi utilajul care se deplasează să împrăştie material antiferapant se confruntă cu aceleaşi greutăţi. Şi la el îngheaţă parbrizul şi cauciucurile lui rulează pe un carosabil ca sticla. El împrăştie antiderapantul ÎN URMA sa, iar în faţă e tot sticlă. De multe ori, dacă materialul antiderapant nu conţine proporţie suficientă de sare, nu-şi poate face efectul şi este imediat acoperit cu polei...
Daca sesizati ca este polei general, OPRITI imediat masina cat mai pe dreapta (eventual inafara partii carosabile) porniti avariile si IESITI din masina in decor, mai departe de sosea. Sunati imediat la 112 si semnalati faptul ca-i polei general si unde va aflati ( intre ce localitati). Asteptati pana trec utilajele care imprastie antiderapant afara din masina si pana vedeti coloana ca se pune in miscare. Orice metru parcurs pe polei general, este un risc pentru viata. Daca intalniti indicatorul "Drum Inzapezit"nu fortati sa treceti, ca va riscati viata si puteti sa sfarsiti inghetat in masina. Tineti cont de sfaturile si de semnele date de drumari si de Politie. Nu fortati sa intrati in coloana intre utilajele de deszapezire. Cand vedeti ca actioneaza in baterie (decalate) doua sau mai multe lame, nu incercati depasire sau sa le impingeti spre margine. Acolo va ramane o insula de zapada care va deveni gheata si va putea lua viata unui om.
Spre deosebire de zona interurbană, în oraş capcanele ivite în trafic sunt de altă natură, iar starea carosabilului este mult mai greu de menţinut curată.
În oraş – spre deosebire de interurban – nu ai unde să împingi zăpada care se aglomerează la bordura trotuarului, unde se formează ziduri înalte de zăpadă îngheţată. E foarte dificil şi costisitor să transporţi mii de tone de zăpadă undeva unde ai acces, unde este suficient de aproape şi nu poluezi. Zăpada este îmbibată cu nisip şi sare care „arde” spaţiile verzi de la marginea trotuarului, iar nisipul înfundă primăvara canalizaţia pluvială. Ce nu intră în canal se transformă în praf migrator şi inhalăm chiar şi în parc...
Pe şosea, zăpada este împinsă la patrularea lamelor dincolo de acostament, pe şanţ, se topeşte pe şanţ, iar carosabilul se usucă aproape imediat la ger sau la soare.
• Pe stradă, în oraş, gulerele de zăpadă care stau pe marginea străzilor se topesc lent pînă în aprilie – mai şi sunt sursă continuă de apă care bălteşte în denivelări şi gropi. La zero grade celsius, îngheaţă şi sunt surprize pentru cei care trebuie să frîneze brusc.
• Capacele de canalizare degajă căldură şi topesc uşor stratul de zăpadă pe o rază de 1-2 m, care după un prag de temperatură negativă îngheaţă şi devine patinoar.
• Conductele de termoficare care traversează străzile la fel, încălzesc asfaltul şi acolo zăpada devine un prag de gheaţă.
• Dacă la cîmp deschis drumurile se proiectează preponderent pe direcţia predominantă a vîntului, în oraş blocurile înalte funcţionează ca schimbătoare de curenţi sau ca parazăpezi şi dintr-o dată te trezeşti la un viscol că se crează un dop troienit într-o intersecţie.
• Făgaşele îngheţate ce se formează în zăpada care nu a fost curăţată la timp, te pot „arunca” cîţiva centimetri lateral, suficient să atingi o maşină alăturată.
• Trebuie să ai în portbagaj o lopată cu care să poţi oricînd să te ajuţi să ieşi dintr-o parcare.
• Materialul antiderapant se împrăştie manual ca acum 60 de ani din mersul camionului şi oricînd te poţi trezi în faţă pe parbriz cu o lopată cu nisip. Muncitorii care abia se ţin în echilibru pe camionul în mers în timp ce lopătează nu mai au şi grija autovehiculelor care circulă...
• O conductă de apă care se sparge, peste o oră a făcut pe stradă un patinoar de care nu ştiai cînd ai plecat de acasă, aşa că te trezeşti că frînezi pe gheaţă.
Am făcut toate aceste consideraţii în dorinţa de a vă împărtăşi cîteva aspecte menite să vă dea de gîndit şi să vă apere pe cît posibil să cădeţi în capcane nevăzute. Totuşi, chiar dacă dumneavoastră luaţi toate aceste măsuri de precauţie, e bine să cunoaşteţi că nu toţi participanţii la trafic cunosc şi respectă conduita preventivă pe timp de iarnă şi înafară de propriile măsuri, mai ai nevoie şi de noroc. Dar mai ales, de ajutorul lui Dumnezeu.